AES-NI

Ce trebuie să știți

Cum funcționează

Instrucțiuni precum AESENC și AESDEC transformă o stare AES de 128 de biți, în timp ce forme separate gestionează iterațiile finale și asistă expandarea cheii. O implementare AES alege numărul și ordinea rundelor în funcție de lungimea cheii sale. Instrucțiunile nu aleg singure un mod de operare, nu alocă valori nonce, nu autentifică mesaje și nu protejează cheile stocate.

Unde este utilă

O bibliotecă criptografică menținută activ poate apela AES-NI pentru un mod AES acceptat. De asemenea, AES-GCM necesită procesare pentru autentificare, adesea accelerată prin multiplicare fără transport (carry-less). Negocierea protocolului, structura înregistrărilor și lungimea mesajului influențează performanța cap-la-cap.

Cum se verifică suportul și activarea

CPUID.01H:ECX bitul 25 indică varianta clasică AES-NI. Mediul de execuție trebuie să gestioneze starea XMM. Verificați separat cerințele de stare vectorială și VAES pentru implementări VEX sau EVEX mai largi și utilizați mecanismele acceptate de dispecerizare ale bibliotecii criptografice.

Utilizați o implementare criptografică menținută activ, care gestionează selecția caracteristicilor, situațiile de eroare și algoritmul complet. Accelerarea hardware furnizează primitive; gestionarea cheilor, autentificarea, regulile privind nonce-urile și opțiunile de protocol rămân responsabilitatea software-ului.

Ce nu stabilește această caracteristică

Suportul pentru AES-NI nu reprezintă o certificare de securitate, un verdict privind programele malware sau o garanție împotriva canalelor laterale în codul înconjurător. AES nu este SHA. VAES este enumerat separat, iar un sistem oaspete poate ascunde AES-NI chiar și atunci când gazda dispune de această caracteristică.

Compatibilitatea și performanța în practică

Un câmp de caracteristică nu reprezintă o certificare de produs sau o dovadă că o anumită aplicație este sigură. Performanța depinde de dimensiunile mesajelor, mod, procesarea în loturi și restul protocolului. Verificați furnizorul real și mențineți-i actualizările de securitate la zi.

O listă practică de verificare

1. Înregistrați modelul exact de procesor sau platformă și versiunile aplicației, sistemului de operare și mediului de execuție (runtime) implicate. Păstrați formularea exactă a erorii sau a cerinței.
2. Verificați documentația de referință a producătorului pentru acel model exact, apoi inspectați capacitatea efectivă și starea activată în mediul în care rulează programul.
3. Comparați fiecare cerință a binarului sau backend-ului selectat. O caracteristică cu nume similar, un alias sau o etichetă tehnologică generală nu este suficientă.
4. Confirmați că aplicația a selectat implementarea dorită. Utilizați diagnosticele documentate ale acesteia și o soluție de rezervă acceptată atunci când cerințele nu sunt îndeplinite.
5. Aplicați câte o singură modificare acceptată pe rând și repetați aceeași sarcină de lucru. Păstrați disponibile configurația inițială și calea de recuperare.

Dacă funcția este listată, dar software-ul nu o poate folosi

Începeți cu componenta exactă care eșuează. O bază de date hardware descrie capacitatea înregistrată; sistemul de operare sau hipervizorul poate expune un mediu efectiv diferit. O eroare de tip instrucțiune ilegală (illegal-instruction) necesită, de asemenea, investigarea instrucțiunii reale care a generat eroarea și a versiunii compilate a binarului, deoarece coruperea datelor sau o instrucțiune neacceptată fără legătură poate produce un simptom similar.

Instalați versiunea de aplicație, driver sau mediu de execuție compatibilă exact cu acea platformă și utilizați versiunea de bază sau de rezervă documentată de producător, dacă este necesar. O actualizare software nu poate crea o instrucțiune care îi lipsește procesorului. Modificările de firmware și de politici de securitate ar trebui să respecte procedura producătorului sistemului și un plan de recuperare, mai degrabă decât o rețetă generică de optimizare.

Caracteristici conexe și distincții utile

VAES · PCLMULQDQ și CLMUL · Extensii de instrucțiuni SHA · Hardware RNG

Sursele și domeniul de aplicare al acestei explicații

Intel 64 and IA-32 Architectures Software Developer's Manual

Aceste referințe stabilesc comportamentul arhitectural și cerințele software. Ele nu verifică independent fiecare valoare de caracteristică de pe o pagină de model hardware asociată. Pentru suportul la nivel de model, utilizați dovezile furnizate de producător pe acea pagină și verificați configurația efectivă a sistemului. Acest articol nu furnizează date din benchmark-uri, certificări sau recenzii independente.

Asociate

Aceste entități au legătură cu acest articol. Tipul este afișat pe fiecare link.

Surse și verificare

Proprietate editorială: Feex. Nu este înregistrată nicio dată de verificare independentă. Cum cercetăm.

• Intel 64 and IA-32 Architectures Software Developer's Manual · Volumele 1 și 2 descriu familiile de instrucțiuni numite și CPUID; Volumul 3 descrie starea, paginarea, VMX și controalele de protecție. Documentația de arhitectură nu stabilește suportul pentru un anumit model.