Sari la conținut

AMD-V și SVM

Referință de arhitecturăFeex

Denumit și AMD-V (Hardware Virtualization), AMD SVM

AMD-V este tehnologia AMD de virtualizare hardware, având facilități arhitecturale identificate în mod obișnuit ca SVM. Suportul CPU, activarea în firmware și expunerea în hipervizor influențează disponibilitatea acesteia.

Ce trebuie să știți

AMD-V este tehnologia AMD de virtualizare hardware, având facilități arhitecturale identificate în mod obișnuit ca SVM. Suportul CPU, activarea în firmware și expunerea în hipervizor influențează disponibilitatea acesteia.

Cum funcționează

Facilitățile Secure Virtual Machine definesc structuri de control al oaspetelui și tranziții gestionate de un hipervizor. Gazda selectează interceptările și comportamentul permis al oaspetelui. Translatarea paginilor imbricate, remapearea dispozitivelor și facilitățile pentru mașini virtuale criptate sunt capacități suplimentare care necesită enumerare și configurare separată.

Unde este utilă

Un hipervizor poate rula un sistem de operare oaspete utilizând tranziții SVM și controale de interceptare. Virtualizarea imbricată (nested) impune suplimentar ca hipervizorul exterior să expună și să implementeze facilitățile necesare pentru mediul intern.

Cum se verifică suportul și activarea

Verificați capacitatea SVM și informațiile despre caracteristicile SVM în instrucțiunea CPUID extinsă a AMD, apoi firmware-ul sistemului și interfața de stare acceptată a hipervizorului. Utilizați documentația exactă a platformei, deoarece o configurație dezactivată sau blocată poate împiedica funcționarea în ciuda capacității hardware.

O implementare virtualizată are mai multe niveluri: capacitatea fizică, permisiunea din firmware, hipervizorul gazdă activ, capacitățile expuse oaspetelui și suportul din sistemul de operare oaspete. Verificați nivelul pe care rulează efectiv operațiunea, inclusiv virtualizarea imbricată dacă este cazul.

Ce nu stabilește această caracteristică

AMD-V nu oferă automat NPT, IOMMU, SEV, un sistem de operare oaspete acceptat sau acces direct la dispozitive (device passthrough). Câmpul de virtualizare al unui procesor nu este o dovadă că firmware-ul sistemului îl activează sau că un hipervizor gazdă existent îl va partaja cu un alt produs de virtualizare.

Compatibilitatea și performanța în practică

Execuția pe CPU, translatarea memoriei oaspetelui și remapearea DMA pentru dispozitive sunt facilități distincte. Nu deduceți accesul direct sau izolarea dintr-un singur câmp de virtualizare. Utilizați diagnosticele acceptate ale hipervizorului și cerințele exacte ale platformei/dispozitivelor.

O listă practică de verificare

  1. Înregistrați modelul exact de procesor sau platformă și versiunile aplicației, sistemului de operare și mediului de execuție (runtime) implicate. Păstrați formularea exactă a erorii sau a cerinței.
  2. Verificați documentația de referință a producătorului pentru acel model exact, apoi inspectați capacitatea efectivă și starea activată în mediul în care rulează programul.
  3. Comparați fiecare cerință a binarului sau backend-ului selectat. O caracteristică cu nume similar, un alias sau o etichetă tehnologică generală nu este suficientă.
  4. Confirmați că aplicația a selectat implementarea dorită. Utilizați diagnosticele documentate ale acesteia și o soluție de rezervă acceptată atunci când cerințele nu sunt îndeplinite.
  5. Aplicați câte o singură modificare acceptată pe rând și repetați aceeași sarcină de lucru. Păstrați disponibile configurația inițială și calea de recuperare.

Dacă funcția este listată, dar software-ul nu o poate folosi

Începeți cu componenta exactă care eșuează. O bază de date hardware descrie capacitatea înregistrată; sistemul de operare sau hipervizorul poate expune un mediu efectiv diferit. O eroare de tip instrucțiune ilegală (illegal-instruction) necesită, de asemenea, investigarea instrucțiunii reale care a generat eroarea și a versiunii compilate a binarului, deoarece coruperea datelor sau o instrucțiune neacceptată fără legătură poate produce un simptom similar.

Instalați versiunea de aplicație, driver sau mediu de execuție compatibilă exact cu acea platformă și utilizați versiunea de bază sau de rezervă documentată de producător, dacă este necesar. O actualizare software nu poate crea o instrucțiune care îi lipsește procesorului. Modificările de firmware și de politici de securitate ar trebui să respecte procedura producătorului sistemului și un plan de recuperare, mai degrabă decât o rețetă generică de optimizare.

Sursele și domeniul de aplicare al acestei explicații

Specificația AMD CPUID, publicația 25481 · AMD64 Architecture Programmer's Manual, Volume 2: System Programming

Aceste referințe stabilesc comportamentul arhitectural și cerințele software. Ele nu verifică independent fiecare valoare de caracteristică de pe o pagină de model hardware asociată. Pentru suportul la nivel de model, utilizați dovezile furnizate de producător pe acea pagină și verificați configurația efectivă a sistemului. Acest articol nu furnizează date din benchmark-uri, certificări sau recenzii independente.

Surse și verificare

Proprietate editorială: Feex. Nu este înregistrată nicio dată de verificare independentă. Cum cercetăm.

A fost util acest articol?

Un da sau nu este suficient. Alegeți un motiv dacă doriți sau adăugați o scurtă notă.

A fost util acest articol?