Invariant TSC

Ce trebuie să știți

Cum funcționează

Contorul de marcaj temporal crește la o rată definită de platformă. Comportamentul invariant separă acea rată de modificările frecvenței de operare a nucleului. Conversia impulsurilor (ticks) în timp scurs necesită o referință de frecvență validă, în timp ce compararea valorilor între procesoare sau mașini virtuale necesită, de asemenea, garanții de sincronizare și virtualizare.

Unde este utilă

Un mediu de execuție (runtime) poate utiliza un contor adecvat ca parte a implementării sale de temporizare de înaltă rezoluție. Împărțirea diferenței de contor a unei sarcini scurte de lucru la o valoare nominală în GHz a procesorului poate fi eronată, deoarece rata TSC și frecvența nucleului care execută sunt mărimi diferite.

Cum se verifică suportul și activarea

CPUID.80000007H:EDX bitul 8 enumeră invariant TSC conform definiției arhitecturii relevante. Preferați ceasul monotonic acceptat de sistemul de operare pentru temporizarea obișnuită, deoarece acesta poate ține cont de politicile platformei și ale virtualizării.

Alegeți un ceas în funcție de cerință: timpul scurs, timpul CPU al firului de execuție și ciclurile sunt măsurători diferite. Interfețele de ceas ale sistemului de operare încorporează politici ale platformei pe care o eșantionare directă a instrucțiunilor le poate ocoli.

Ce nu stabilește această caracteristică

Invariant nu stabilește prin el însuși sincronizarea între socluri, comportamentul monotonic în timpul migrării VM, serializarea în jurul instrucțiunilor măsurate sau absența întârzierilor de planificare. O eșantionare brută a contorului nu este un procent de utilizare a procesorului.

Compatibilitatea și performanța în practică

Un benchmark necesită, de asemenea, limite corecte de compilare, încălzire (warmup), date reprezentative și o înțelegere a migrării și planificării. Repetarea unei măsurători slab ordonate nu o face mai precisă. Raportați mediul și incertitudinea pentru orice rezultat.

O listă practică de verificare

1. Înregistrați modelul exact de procesor sau platformă și versiunile aplicației, sistemului de operare și mediului de execuție (runtime) implicate. Păstrați formularea exactă a erorii sau a cerinței.
2. Verificați documentația de referință a producătorului pentru acel model exact, apoi inspectați capacitatea efectivă și starea activată în mediul în care rulează programul.
3. Comparați fiecare cerință a binarului sau backend-ului selectat. O caracteristică cu nume similar, un alias sau o etichetă tehnologică generală nu este suficientă.
4. Confirmați că aplicația a selectat implementarea dorită. Utilizați diagnosticele documentate ale acesteia și o soluție de rezervă acceptată atunci când cerințele nu sunt îndeplinite.
5. Aplicați câte o singură modificare acceptată pe rând și repetați aceeași sarcină de lucru. Păstrați disponibile configurația inițială și calea de recuperare.

Dacă funcția este listată, dar software-ul nu o poate folosi

Începeți cu componenta exactă care eșuează. O bază de date hardware descrie capacitatea înregistrată; sistemul de operare sau hipervizorul poate expune un mediu efectiv diferit. O eroare de tip instrucțiune ilegală (illegal-instruction) necesită, de asemenea, investigarea instrucțiunii reale care a generat eroarea și a versiunii compilate a binarului, deoarece coruperea datelor sau o instrucțiune neacceptată fără legătură poate produce un simptom similar.

Instalați versiunea de aplicație, driver sau mediu de execuție compatibilă exact cu acea platformă și utilizați versiunea de bază sau de rezervă documentată de producător, dacă este necesar. O actualizare software nu poate crea o instrucțiune care îi lipsește procesorului. Modificările de firmware și de politici de securitate ar trebui să respecte procedura producătorului sistemului și un plan de recuperare, mai degrabă decât o rețetă generică de optimizare.

Caracteristici conexe și distincții utile

RDTSCP · Enhanced SpeedStep · Hyper-Threading

Sursele și domeniul de aplicare al acestei explicații

Intel 64 and IA-32 Architectures Software Developer's Manual

Aceste referințe stabilesc comportamentul arhitectural și cerințele software. Ele nu verifică independent fiecare valoare de caracteristică de pe o pagină de model hardware asociată. Pentru suportul la nivel de model, utilizați dovezile furnizate de producător pe acea pagină și verificați configurația efectivă a sistemului. Acest articol nu furnizează date din benchmark-uri, certificări sau recenzii independente.

Asociate

Aceste entități au legătură cu acest articol. Tipul este afișat pe fiecare link.

Surse și verificare

Proprietate editorială: Feex. Nu este înregistrată nicio dată de verificare independentă. Cum cercetăm.

• Intel 64 and IA-32 Architectures Software Developer's Manual · Volumele 1 și 2 descriu familiile de instrucțiuni numite și CPUID; Volumul 3 descrie starea, paginarea, VMX și controalele de protecție. Documentația de arhitectură nu stabilește suportul pentru un anumit model.