Sari la conținut

x86-64-v4

Referință de arhitecturăFeex

x86-64-v4 este nivelul de caracteristici psABI care adaugă un subset specificat de AVX-512 la x86-64-v3. Acesta necesită o stare vectorială activată și nu include fiecare extensie care poartă numele de AVX-512.

Ce trebuie să știți

x86-64-v4 este nivelul de caracteristici psABI care adaugă un subset specificat de AVX-512 la x86-64-v3. Acesta necesită o stare vectorială activată și nu include fiecare extensie care poartă numele de AVX-512.

Cum funcționează

Nivelul adaugă AVX512F, AVX512BW, AVX512CD, AVX512DQ și AVX512VL la toate cerințele v3. Starea vectorială necesară pentru aceste caracteristici trebuie să fie complet activată, inclusiv componentele suplimentare de stare AVX-512. Un model de procesor cu AVX-512 parțial expus nu este suficient.

Unde este utilă

O variantă v4 a unei biblioteci poate utiliza subsetul definit, păstrând în același timp o variantă de bază sau v3 pentru alte mașini. Un program care are nevoie în plus de VNNI, BF16 sau o altă extensie trebuie să o detecteze separat chiar și după confirmarea v4.

Cum se verifică suportul și activarea

Validați toate cerințele psABI și verificările XCR0 pentru AVX-512 din SDM. Utilizați setul efectiv de caracteristici vizibil procesului, în special în mașini virtuale sau pe sisteme cu expunere a caracteristicilor dependentă de politici.

O capacitate hardware, mediul de operare activ și cerințele binare ale unei aplicații sunt niveluri diferite. Numele de arhitectură și nivelurile ABI ar trebui interpretate ca acorduri explicite, nu ca o regulă generală conform căreia ce este mai nou este compatibil.

Ce nu stabilește această caracteristică

Un indicator generic AVX-512 nu este o dovadă pentru v4, iar v4 nu este o promisiune că fiecare aplicație va depăși performanța versiunii sale v3. AMX și extensiile AVX-512 ulterioare sunt în afara acestui nivel, cu excepția cazului în care sunt cerute separat.

Compatibilitatea și performanța în practică

Verificați setul complet de cerințe moștenite și mediul efectiv vizibil procesului. Pentru o mașină virtuală, inspectați oaspetele în loc să presupuneți că modelul gazdei este expus neschimbat. O versiune de rezervă (fallback) acceptată ar trebui să își precizeze clar propria linie de bază.

O listă practică de verificare

  1. Înregistrați modelul exact de procesor sau platformă și versiunile aplicației, sistemului de operare și mediului de execuție (runtime) implicate. Păstrați formularea exactă a erorii sau a cerinței.
  2. Verificați documentația de referință a producătorului pentru acel model exact, apoi inspectați capacitatea efectivă și starea activată în mediul în care rulează programul.
  3. Comparați fiecare cerință a binarului sau backend-ului selectat. O caracteristică cu nume similar, un alias sau o etichetă tehnologică generală nu este suficientă.
  4. Confirmați că aplicația a selectat implementarea dorită. Utilizați diagnosticele documentate ale acesteia și o soluție de rezervă acceptată atunci când cerințele nu sunt îndeplinite.
  5. Aplicați câte o singură modificare acceptată pe rând și repetați aceeași sarcină de lucru. Păstrați disponibile configurația inițială și calea de recuperare.

Dacă funcția este listată, dar software-ul nu o poate folosi

Începeți cu componenta exactă care eșuează. O bază de date hardware descrie capacitatea înregistrată; sistemul de operare sau hipervizorul poate expune un mediu efectiv diferit. O eroare de tip instrucțiune ilegală (illegal-instruction) necesită, de asemenea, investigarea instrucțiunii reale care a generat eroarea și a versiunii compilate a binarului, deoarece coruperea datelor sau o instrucțiune neacceptată fără legătură poate produce un simptom similar.

Instalați versiunea de aplicație, driver sau mediu de execuție compatibilă exact cu acea platformă și utilizați versiunea de bază sau de rezervă documentată de producător, dacă este necesar. O actualizare software nu poate crea o instrucțiune care îi lipsește procesorului. Modificările de firmware și de politici de securitate ar trebui să respecte procedura producătorului sistemului și un plan de recuperare, mai degrabă decât o rețetă generică de optimizare.

Sursele și domeniul de aplicare al acestei explicații

x86-64 psABI: niveluri de arhitectură și microarhitectură de procesor · Intel 64 and IA-32 Architectures Software Developer's Manual · Kernelul Linux: utilizarea caracteristicilor XSTATE în spațiul utilizator

Aceste referințe stabilesc comportamentul arhitectural și cerințele software. Ele nu verifică independent fiecare valoare de caracteristică de pe o pagină de model hardware asociată. Pentru suportul la nivel de model, utilizați dovezile furnizate de producător pe acea pagină și verificați configurația efectivă a sistemului. Acest articol nu furnizează date din benchmark-uri, certificări sau recenzii independente.

Surse și verificare

Proprietate editorială: Feex. Nu este înregistrată nicio dată de verificare independentă. Cum cercetăm.

A fost util acest articol?

Un da sau nu este suficient. Alegeți un motiv dacă doriți sau adăugați o scurtă notă.

A fost util acest articol?